Cum gestionam stresul?

Nu mai este o noutate faptul că stresul poate să aibă un impact major asupra noastră, însă din păcate, de cele mai multe ori, impactul este unul negativ. Stresul este o parte normală a vieții iar într-o cantitate moderată duce la efecte pozitive, de exemplu, ne motivează și ne ajută să devenim mai productivi. Cu toate acestea, un nivel crescut de stres are efecte negative asupra sănătății noastre și stării de bine.

Ce este stresul?

Topica stresului este foarte la modă în zilele noastre, însă dacă ar fi să explicăm la cineva ce este stresul poate ne-am confrunta cu dificultăți, deoarece fiecare are o perspectivă proprie asupra acestui concept.

Într-o formă cât mai simplă, putem să definim stresul ca fiind: o trăire emoțională  sau o stare neplăcută care apare atunci când o persoană crede că nu poate să facă față situațiilor cu care se confruntă (Cox & Griffiths, 2010).

De exemplu, stresul poate apărea în momentul în care avem de realizat un anumit target iar noi percepem că nu avem nici timpul, nici capacitatea de a-l atinge. Ceea ce simțim atunci poate fi numit stres. Adesea stresul este descris ca un sentiment de îngrijoare, tensiune, teamă și neajutorare.

Cum apare stresul?

Ca să putem face față stesului trebuie, mai întâi, să înțelegem cum apare acesta.

Stresul nu trebuie căutat doar la individ sau doar la evenimentele externe, ci în relația individ-mediu. Un anumit lucru devine sursă de stres, în momentul în care există un dezechilibru între cerinţele din partea mediului și resursele noastre de a face față acestor cerințe.

Reacția de stres apare în funcție de evaluările noastre sau modul în care percepem un anumit eveniment, situație, sau lucru. Atunci când ne confruntăm cu o situație stresantă, mintea noastră urmează un anumit proces. În primul rând, își pune întrebarea „Ce înseamnă acest lucru pentru mine?”,  ”Cum mă poate influența”. La aceste întrebări putem să oferim trei răpunsuri posibile:

  1.  „nu este un lucru important pentru mine”.
  2.  „este un lucru bun”.
  3.  „este un lucru stresant”.

Dacă răspunsurile date sunt primele două, atunci nu apare reacția de stres. Dacă raspunsul la intrebările de mai sus este cel cu numărul trei, mintea noastră va analiza în continuare gradul în care  există resurse necesare pentru a face față acestui lucru.  Dacă persoana crede că  are resurse și poate face față situației (are abilitățile necesare, timp,  sprijin), nu va trăi sentimentul stresului, întrucât va face, ceea ce numesc psihologii, un coping eficient al stresului.  În schimb, dacă percepem că nu avem resursele necesare, vom experienția un nivel crescut de stres.

Cu alte cuvinte, modul în care interpretăm ceea ce se întâmplă în jurul nostru poate să genereze, sau nu, reacţia de stres.

Cum gestionam stresul?

Părintele stresului, Hans Selye (1976), susține că stresul este o componentă inevitabilă a vieții. Dacă este imposibil de eliminat stresul, atunci trebuie să adoptăm strategii prin care să-l menținem sub control. Tot Hans Selye spunea că: „Omul modern ori va învăţa să-şi stăpânească stresul, ori va fi sortit eşecului, bolii sau chiar morții”. În aceste condiții întrebarea cea mai importantă este, care sunt acele strategii?

Literatura de specialitate evidențiază două modalități de contracarare a stresului.

1. Strategii concentrate pe problemă

Aceste strategii au ca scop rezolvarea și modificarea situației stresante, acționând indirect asupra emoțiilor noastre.

Astfel de strategii sunt:

  • Rezolvarea problemei care ne cauzează stres, prin căutarea de informații și stabilirea unui plan de acțiune. Aceste strategii scad tensiunea emoțională și facilitează controlul asupra situației.
  • Spargerea problemei în mai multe părți, pentru a fi mai ușor de abordat. De exemplu, pentru atingerea unui target se vor stabili o serie de pași care în final vor duce la atingerea acestuia.
  • Organizarea eficientă a timpului și stabilirea unor obiective SMART – ne ajută să încadrăm acțiunile noastre într-un timp eficient și să monitorizăm progresul, rezolvând în cele din urmă problema.
  • Solicitarea unui suport tehnic din partea celorlați pentru a rezolva situația stresantă – este o altă modalitate eficientă de a confrunta cu mai multă încredere problema.

2. Strategii concentrate pe emoții

Aceste strategii au ca obiectiv reducerea tensiunii emoționale fără a schimba problema care cauzează stres.

  • O primă strategie este reevaluarea situației stresante, prin reducerea gândurilor de tip „groaznic și catastrofal” asociate cu factorul stresant. O modalitate sănătoasă de gândire ar fi: „cu ceea ce mă confrunt eu nu este groaznic și imposibil de realizat. Hai să vedem care ar fi pașii prin care se poate rezolva problema, de la cine aș putea obține, eventual, suport”.
  • Implicarea în activități de relaxare, de exemplu practicarea unui sport, poate fi de ajutor în reducerea  stresului.
  • Discuțiile cu ceilalti despre evenimentul stresant – este o modalitate de a obține suport emoțional și de a reduce tensiunea, întrucât, studiile arată că simpla confesiune a problemelor  reduce nivelul stresului.
  • Distragerea atenției de la situația stresantă, poate să reducă sentimentul stresului, însă nu este o strategie eficientă.

Dintre cele două categorii, studiile de specialitate susțin că strategiile concentrate pe problemă sunt mai eficiente, însă nu întotdeauna putem să le folosim doar pe acestea.

Ceea ce trebuie sa reținem este faptul că modul în care interpretăm situațiile influențază nivelul de stres pe care îl resimțim. Stresul nu este un ”munte de neescaladat”. Strategiile de management al stresului sunt „frânghiile” care ne ajută să escaladăm muntele fără să fim extenuați la final.


Bibliografie:

Cox, T., Griffiths, A., & Rial, E. (2010). Work related stress. Occupational health psychology, 31-56.

Selye, H. (1976). The stress concept. Canadian Medical Association Journal,115(8), 718.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politica GDPR